Am întrebat pe alţii dacă n-au întâlnit niște gânduri rătăcind, dar nimeni nu le văzuse, intraseră-n pământ.

Vlăguită, m-am așezat să-mi trag sufletul și atunci le-am văzut ascunzându-se după copaci, după flori, după fiecare fir de iarbă.

Deodată mă simt spionată de o pasăre veselă. Un Sherlock Holmes cu trilurile la purtător.

Domnul mierlă transformat în sol de pace? Ce vrea de la mine oare? Ne jucăm de-a v-aţi ascunselea după copaci.

Îmi amintesc locul în care s-ar mai putea ascunde gândurile și pornesc fără grabă într-acolo.

Îl găsesc pe Poet singur, îmi spune că au fost și n-au plecat demult, iar el s-a bucurat să aibă companie niște gânduri atât de gălăgioase.

Aproape stau să ies din Parcul Sub Arini, căci lui îi aparțin imaginile prezentate, dar n-am convins niciun gând să mă însoțească acasă.

*****

Toate fotografiile din acest articol fac parte din arhiva personală și nu pot fi folosite fără acordul meu expres.

15 gânduri despre „În căutarea gândurilor rătăcite

  1. Unele pleacă să facă loc altor gânduri. Unele pleacă la cei la care ne gândim să le ducă un braț de dor. Altele stau ascunse bine să nu ne întristeze. Însă cu atâta frumusețe în jur e bine că te-au lăsat să te bucuri de ea!
    Weekend minunat!🤗🥰

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.